Bucharest Marathon 2015

Am să încep prin a vă spune că alerg de un an şi jumătate la competiţii organizate, iar totul a plecat de la dorinţa de a-mi demonstra că pot. Aşa am ajuns în 2014 să alerg primul semi-maraton, iar pe 4 octombrie 2015 să fiu la al patrulea. Nu am rezultate foarte bune, nu am timpi extraordinari, dar consider că am determinarea şi încăpăţânarea de care este nevoie pentru a duce la bun sfârşit o cursă.BIM (10)

Maratonul din acest an a fost diferit întrucât traseul a fost modificat, organizarea a fost mai bună decât în 2014, până şi medalia a fost mai frumoasă. Ziua a început devreme, în jur de ora 6:15 am luat micul dejun, iar la 7:00 am plecat spre Piaţa Constituţiei, acolo unde era km 0 al maratonului. Startul era programat la 9:30, oră la care mai bine de 10000 de alergători aveau să plece pe traseul de maraton şi semi-maraton.

Timpul până la start s-a scurs repede şi iată că trec pe sub poarta de start-finish împreună cu Luiza, aflată la primul ei semi-maraton. Emoţii am avut, trebuie să recunosc, dar treptat au dispărut. Primul kilometru a fost făcut în urcare, pe lângă Palatul Parlamentului, în timp ce următorii cinci au fost pe plat, trecând pe lângă Parcul Izvor, fântânile arteziene din Piaţa Unirii (şi prin faţa MC-ului), dar şi prin faţa Hanului lui Manuc, o cladire proaspăt reabilitată.BIM (1)A urmat probabil cea mai plăcută parte a traseului, alergarea pe Calea Victoriei până după Muzeul Naţional George Enescu şi întoarcerea pe aceeaşi rută, cu un mic ocol prin faţa Sălii Palatului. Pe aceasta porţiune de traseu ne-am distrat copios datorită găştii de la 321sport, în frunte cu Radu Restivan şi Pandutzu, care au animat cursa prin cântecele şi uralele lor.A urmat apoi segmentul de alergare pe malul Dâmboviţei şi urcarea pe Bulevardul Regina Elisabeta până la Cercul Militar şi înapoi, având în partea dreaptă şi Grădina Cişmigiu, cea mai veche şi mai pitorească grădină din Bucureşti. Până aici, la kilometrul 15, am alergat împreună cu Luiza, ea luând uşor-uşor avans pe ultimii kilometrii. Am trecut prin dreptul liniei de sosire când cronometrul oficial arăta 1:58:30, dar mai aveam de alergat încă trei kilometrii, dintre care unul în urcare. M-a depăşit fizic această parte şi nu am mai putut avea un ritm suficient de bun. Am ajuns la finish cu un timp uşor mai bun decât în 2014 şi anume 2:21:13, dar eram perfect conştient de faptul că dacă mă voi antrena mai bine, data viitoare am să scot un rezultat mult mai bun.BIM (2)Rămân însă cu multe aminiri foarte plăcute după acest eveniment, întrucât în aceeaşi zi mama mea sărbătorea a 50-a aniversare, fapt pentru care eu am alergat cu un mesaj pentru ea. Rămân cu zâmbetele celor din jur şi vreau să îi felicit pe toţi participanţii pentru acest deosebit eveniment. Transmit mulţumiri şi fotografilor pentru frumoasele cadre din timpul cursei, iar în încheiere vă las cu imaginea medaliei de finisher, medalie ce şi-a ocupat locul meritat lânga restul amintirilor mele.

Surse foto: Donez Amintiri(merci, Radu Cristi), Photo Run RomaniaBucharest Marathon.

3 Comments

  1. […] am împărţit în ultimele luni potecile munţilor din România, persoana cu care am alergat la Maratonul Bucureşti, iar acum aveam să îi fiu gazdă. Eram foarte încântaţi de faptul că prognoza era mai mult […]

    Reply
  2. […] a sosit şi odată cu ea şi Bucharest Marathon, eveniment despre care am vorbit aici. Am intrat apoi într-o comunitate de sport numită 321sport, acolo unde am început alergări de […]

    Reply
  3. […] am împărţit în ultimele luni potecile munţilor din România, persoana cu care am alergat la Maratonul Bucureşti, iar acum aveam să îi fiu gazdă. Eram foarte încântaţi de faptul că prognoza era mai mult […]

    Reply

Comentezi?