După cum vă povesteam în postarea precedentă, am ales să îmi petrec împreună cu familia un final de săptămână în Delta Dunării, mai precis la Sulina. După o primă zi în care am vizitat localitatea şi împrejurimile, urma să avem parte de o zi întreagă în mijlocul Deltei. Ziua a început foarte devreme, eu optând pentru a vedea răsăritul din cel mai estic punct al României, aşa că la ora 5:00 am plecat din pensiune spre plajă, pentru a putea fi pe fază cu aparatul foto în jur de ora 5:45, atunci când marea bilă portocalie şi-a făcut apariţia. Au fost 5 minute în care am încercat să surprind ce era mai frumos, apoi am făcut o plimbare înapoi la pensiune, unde aveam să luam micul dejun.

Cu o seara înainte ne-am hotărât asupra programului pe care urmează să vi-l prezint în cele ce urmează. George avea să ne fie ghid pentru întreaga zi, el fiind cel care a fost şi “căpitanul” ambarcaţiunii care ne-a purtat pe unele canale ale Deltei. Plecaţi din Sulina am intrat repede pe Canalul Bărbosul, acolo unde am alternat perioadele de mers încet cu cele de mers rapid cu barca. Am parcurs întreg canalul până am ajuns în cătunul Cardon. Acesta este un sat ce aparţine de comuna C.A.Rosetii, iar în 2004 avea doar 7 locuitori. Comuna C.A.Rosetti mai are în componenţa sa încă patru sate: Sfiştofca, Periprava(localitate de frontieră, pe malul braţului Chilia), Letea şi C.A.Rosetti iar in 2011 populaţia acesteia număra 910 locuitori.Toate aceste sate se afla situate pe grinduri marine, iar acest lucru le face unice în România.

Din Cardon aveam să ne începem turul pe uscat, cu o maşina safari echipată cu doua bănci acoperite. Traseul pe care urma să îl parcurgem se anunţa spectaculos, având ocazia să vedem celebra pădure sub-tropicală Letea. Este cea mai nordică pădure de acest fel şi este singura din lume care adăposteşte stejari pe un grind marin. Nu voi da prea multe detalii despre ea, întrucât ele există deja peste tot şi nu aş vrea să iau o informaţie dintr-un loc doar pentru a o pune aici. Din maşină am putut observa mulţi cai semi-sălbatici, dar şi alte animale domestice lăsate de oameni în voia sorţii. Am putut observa o zonă a României bogată în peisaje, o zonă care merită promovată intens şi cu drag, dar în acelaşi timp o zonă foarte saracă din multe alte puncte de vedere.

Timpul a trecut destul de repede, noi ne-am bucurat privirile cu fel şi fel de imagini, iar turul a ajuns şi în satul Letea. Acesta este cel mai aranjat sat din zonă, datorită faptului că toţi turiştii care optează pentru acest tur ajung să servească masa de prânz într-o gospodărie din sat. Meniul a fost fix, pe bază de peşte, iar la desert am servit tradiţionalele gogoşi dobrogene(foarte gustoase).

După o masă copioasă aveam să ne întoarcem la Cardon unde am fost întâmpinaţi de “primarul” satului, un domn în vârstă, dar care mie mi-a lăsat o impresie foarte bună. Avea o privire plină de dragoste pentru fiecare turist şi ne-a urat numai de bine la plecare. Ce m-a încântat cel mai mult la satul Letea a fost faptul că marea majoritate a caselor erau bine întreţinute şi purtau unele detalii tipic Deltei. Jocul de culori alb-bleu-vernit arăta foarte bine, iar acoperişul era confecţionat din stuf, aşa cum puteţi vedea şi în fotografia de mai jos.

Ultima parte a excursiei a fost făcută pe ape, urmând canalul Cardon şi trasersând Golful Musura. Nu a fost acea experienţă autentică Deltei Dunării, dar pot spune că este un lucru de văzut dacă ajungeţi la Sulina. Sunt de părere că merită să vă lăsaţi gândurile să zboare în bataia vântului pe unul din canalele Deltei şi să vă bucuraţi de un off-road spectaculos cu o maşina safari pentru o zi de neuitat.