Călător prin Râpa Roșie

Drumeț prin România

Dacă în postarea precedentă am urmărit apusul de la Ampoița, în cele ce urmează vom avea parte de același moment al zilei, dar surprins din una dintre cele mai interesante zone naturale din județul Alba.

Vă propun o excursie la Râpa Roșie, cunoscută de toți cei care au trecut cel puțin o dată pe la Sebeș, fie cu mașina, fie cu trenul (povestea călătoriei mele cu trenul în această zonă poate fi citită aici).

Râpa Roşie se află la sud-est de Munţii Apuseni, în culoarul Mureşului nu departe de cursul acestuia, în imediata vecinătate a oraşului Sebeş. Aici există un versant abrupt ce oferă o multitudine de valori (geologice, peisagistice și botanice). Acest versant este caracterizat de surpări şi s-a format în timp datorită eroziunii torenţiale. Și totuși, poate vă gândiți ce poate fi atât de spectaculos la o râpă roșiatică?

Văzută de la distanță, Râpa Roșie prezintă numeroase coloane şi muchii verticale separate de ravene şi clăi piramidale supraetajate, obeliscuri și contraforturi. Toate aceste formațiuni dau senzaţia asemănării cu o enormă orgă roşiatică, un mare basorelief ce are circa 800 m lungime şi înălţimi ale pereţilor verticali de circa 80-100 m. Abrupturi impresionante, sculpturi făcute de natură ce prezintă forme dantelate, turnuri, hornuri, coloane, piramide, nişe, variate terase, cornişe şi brâuri orizontale formate din conglomerate. Acest tip de peisaj este denumit științific “badlands” adică terenuri rele, stil de landşaft care în alte zone ale Globului există pe mari suprafeţe, pe când la noi sunt o raritate.

Accesul este relativ ușor cu mașina. Din Sebeș se urmăresc indicatoarele către Daia Română (DJ106K), iar sub podul autostrăzii (la ieșirea din localitate) se poate face stânga pe un drum de pamânt. Urmând cursul acestuia se ajunge pe pajiștea de la poalele râpei.

Dar traseul pe care l-am ales eu și pe care îl veți găsi la finalul articolului a fost mai lung și făcut la pas. Am plecat din satul Oarda de Sus, ajungând în zona râpei pe dealul unde există și releul de telecomunicații, ca mai apoi să cobor în valea formată de torenții ce au dat naștere acestui loc de o frumusețe ieșită din comun.

Urcarea din Oarda și drumul până la releu au fost presărate de priveliști asupra municipiului Alba Iulia, asupra munților Trascău, dar și asupra culoarului Mureșului în bătaia apusului de soare. Sebeșul s-a zărit și el, înainte de a începe coborârea.

Totodată, frumusețea dealurilor transilvănene surprinde de fiecare dată, iar dacă nu mă credeți, priviți cu atenție fotografia de mai jos. Drumurile de pământ, culturile agricole și culorile cerului de vară au adus un plus plimbării mele.

Am ales să descopăr cât mai multe unghiuri ale Râpei Roșii înainte de a începe traseul înapoi spre Oarda și am ajuns inclusiv în albia secată ce colectează apele scurse pe versantul roșiatic. Au urmat niște kilometri la deal, fiind acompaniat de o cireadă de vaci aflate la masă, dar și de o turmă de oi ce se îndrepta agale spre stână.

Finalul turei m-a găsit pe ulițele din Oarda, iar soarele deja coborâse după Mamut (dealul la poalele căruia se află Alba Iulia). Pentru cei dornici de o escapadă în natură, recomand traseul acesta, este destul de ușor și presărat cu priveliști de vis în orice anotimp.

Pentru cei care își doresc să viziteze doar Râpa Roșie varianta drumului cu mașina este valabilă. Orice ați alege, eu personal vă garantez că merită timpul petrecut aici.

Traseu în format GPX: aici

Comentezi?