Finalul anului 2015 m-a adus în sânul familiei, ca în fiecare an. Plecat din Bucureşti pentru mai bine de o săptămână, îmi propusesem trei ieşiri în natură, pe trasee uşoare din Podişul Mehedinţi ori prin Parcul Natural Porţile de Fier.
Cu ceva timp în urmă imi dusesem mama la plimbare in Golful Dubova, acolo unde am urcat împreună pe Ciucarul Mare, drumeţie despre care am scris aici. Astăzi vă voi povesti cum, într-o zi neaşteptat de caldă a lunii decembrie, am plecat la plimbare împreună cu aparatul foto pe Ciucarul Mic, celălalt vârf din Golful Dubova. Denumirea sa nu are legatură cu altitudinea pe care o prezintă, ci cu faptul că se afla la capătul Cazanelor Mici, spre deosebire de fratele sau care se află la intrarea în Cazanele Mari.
Ajuns la startul traseului în jur de ora 11:30, am început urcarea destul de susţinută către vârf. Până la un anumit punct există două marcaje pe această urcare, triunghi galben, ce marchează un traseu mai lung deasupra golfului şi triunghiul roşu, marcaj pe care aveam să îl ţin până la finalul traseului. După urcuşul mai susţinut cele doua trasee se despart, de această dată mergând dupa marcajul triunghi roşu până la indicatorul ce marchează sfârşitul traseului.
Priveliştea de pe vârf este încântătoare, de aici putând admira Cazanele Mari, dar şi Ciucarul Mare ori cel mai înalt punct din zonă, Veliki Strbac(768m). În partea opusă, am putut admira Cazanele Mici, dar si spectaculosul drum de pe partea sârbească. M-am bucurat preţ de câteva minute de aceste privelişti, am surprins câteva cadre şi am început coborârea către maşină pe aceeaşi potecă pe care am şi urcat.
La final aş vrea sa precizez că acesta este un traseu scurt, este adresat tuturor celor care vor sa petreacă doua ore în natură. Ciucarul Mic este locul ideal in zona clisurii unde vă puteţi relaxa şi de unde puteţi privi minunaţiile pe care Dunarea le-a creat în decursul anilor. Vă recomand tuturor celor care ajungeţi în această zonă să parcurgeti acest traseu.
Traseul în format GPX: aici