Gara Băneasa-fosta gară regală a Bucureștiului

Visul Bucureștean

Vorbeam în articolul precedent despre Gara de Est (Obor) și povestea ei. Am terminat acel articol cu dorința de a ajunge pe peronul altei gări importante din București. Așa că am așteptat o zi însorită pentru a face o scurtă plimbare la Gara Regală (Băneasa).

Încă de mic am avut o atracție pentru mersul cu trenul. Călătoream des cu părinții mei spre Alba Iulia, pe acea vreme nu dura o eternitate acest drum. Era plăcut, chiar dacă eram doar un copil. Nu observam însă toate detaliile unui peron plin de oameni din toate colțurile țării. Toată agitația dădea un aer aparte și transforma gara într-un loc de poveste. Anii au trecut, am ajuns în București și am început să aștept, la capăt de peron, trenul cu pachet de acasă. Atunci am început să privesc mai atent oamenii, să îmi imaginez ce povești au fiecare.

Dar în rândurile ce urmează vă povestesc despre Gara Băneasa. Era una dintre gările cu parfum de epocă din București. A fost martora multor evenimente mai mult sau mai puțin plăcute care a suferit în timp mai multe transformări, în funcție de cerințele momentului. Ceea ce este interesant este că intrarea spre peronul gării se face prin intermediul unor porți de lemn pe care se întâlnesc motive tradiționale românești.

Istoria stației CFR Băneasa se pierde în jurul anului 1888 când a fost inaugurat corpul de clădire numit Gara Mogoșoaia cu destinația de transport de mărfuri.

Un eveniment important care s-a petrecut în Gara Mogoșoaia a fost sosirea din refugiul de la Iași (1916-1918) a regelui Ferdinand și a reginei Maria la 1 decembrie 1918. În timp gara și-a schimbat numele, prin anii 1920-1930 devenind gara pe care o cunoaștem astăzi sub numele de Gara Băneasa, deservind traficului de călători, dar și necesităților familiei regale.

„Am plecat la 3:10, gara înţesată de oameni, atât de plină, încât nu prea vedeam cum aş putea să dau mâna cu toţi. Toţi miniştrii, generali francezi şi ofiţeri englezi, miniştrii străini, generali români, multe doamne, unii cu lacrimi în ochi, alţii cu feţele radioase şi misterioase, ca şi cum ar fi ştiut raţiunile ascunse ale călătoriei mele”. Românii mei au o credinţă aproape mistică în puterile mele, ceea ce îmi dă forţă şi mă susţine, dar mă şi nelinişteşte puţin. Cuvântul unei femei poate schimba faţa unor evenimente atât de mari?”. Cuvintele de mai sus au fost rostite de către Regina Maria în momentul plecării intr-o misiune diplomatică la Paris.

A doua clădire din ansamblul construcțiilor care descriu Gara Băneasa este cea cunoscută drept gara regală sau pavilionul regal este cea în fața căreia ne aflăm către podul Miorița peste DN1, construită de Direcția Generală CFR în anul 1937-1938 după planurile marelui arhitect Duiliu Marcu, cel care este autorul și altor planuri ale unor edificii importante din capitala gen Palatul Victoria, Academia Română.

Gara Regală Băneasa a fost martora unui alt eveniment emoționat: revenirea Reginei-mame Elena, cu Trenul Regal din exilulul din Italia la 21 septembrie 1940. Trenul regal a sosit în capitală la Gara Băneasa, iar apoi la Gara de Nord unde mama suveranului a fost întâmpinată de membrii Guvernului și de Armată. La sosirea în Gara Băneasa, Regina Elena a fost informată oficial despre decizia unanimă a Guvernului de a i se recunoaște titlul de regină-mamă a României și calificativul de „Majestatea Sa”.

Deși ansamblul gării pare părăsit, iar activitatea are caracter sezonier, acesta rămâne un obiectiv important din punct de vedere arhitectural, mai ales prin pavilionul regal și a piațetei încadrate de Muzeul Minovici și Fântâna Miorița. În ultima vreme, importanța acestui spațiu cu frumoasa sa esplanada a crescut  devenind locația desfășurării Festivalului Balcanic anual care are loc în luna septembrie.

Nu știu ce urmează la capitolul călătorii feroviare, însă planul pentru 2021 este să ajung, pentru povești și imagini, pe cel puțin două rute deosebite din România (Oravița-Anina, Bumbești-Livezeni).

Comentezi?