Ce îți place să faci în timpul liber? Aceasta este cea mai des primită întrebare în ultima vreme. Și consider că răspunsul poate fi ușor de intuit dacă îți arunci o privire aici, pe Instagram. Ori dacă ai rabdare să citești o scurtă poveste despre un loc pe care îl vizitasem doar în tranzit, de la București spre Alba Iulia, de câteva ori în cei 11 ani de șoferie.
Făgăraș este destinația din această postare. Este acel municipiu din județul Brașov, aflat pe malul stâng al Oltului, în apropierea lanțului muntos cu același nume. Încă din 2020 mi-am propus să particip la curse de alergare în locuri în care nu am mai fost ori în care nu am mai alergat nicidată. N-a fost să fie, din cauze foarte bine știute.
Dar iată că 2021 vine cu vești bune și la capitolul curse de alergare. Alergăraș în Făgăraș e o punte. Una ce nu se mulțumește a fi utilă, ca orice punte, ci-i musai să fie și spectaculoasă. Misiunea asumată de Alergăraș e să invităm comunitatea să conștientizeze că alergarea e cea mai accesibilă și naturală formă de miscare, cea mai sănătoasă investiție în sănătatea familiei. Alergăraș e puntea dintre făgărășeni și un stil de viață sănătos. Alergăraș e puntea dintre alergătorii din toată România și frumusețile din jurul Făgărașului, pe care le împărtășim pe măsură ce continuăm și noi să le descoperim. Alergăraș e puntea dintre tipurile de alergare: aducem în același eveniment alergători de trail și alergători de plat. Alergăraș e puntea dintre generații: misiunea asumată prin cele 3 curse gratuite este să invitam spre mișcare copiii și vârstnicii. Ca să fie folosită de cât mai mulți, puntea Alergăraș e important să fie atractivă, spectaculoasă. Pentru asta alegem trasee ce pun în valoare centrul istoric al Făgărașului, Cetatea Făgăraș care este printre puținele din Europa atât de bine conservate, trasee pe care alergi prin lunca Oltului și pe dealuri, trasee care pun accent pe peisaje superbe, prea puțin cunoscute chiar și de localnici. Trasee care ies de pe rutele accesibile pe roți și te duc pe unde alergătorii au exclusivitate la spectacolul vizual.
Da, descrierea conceptului acestei noi curse m-a fascinat și m-a făcut să mă înscriu la a doua cursă competitivă de la acest eveniment. Am luat startul pe traseul Belvedere, un traseu de semimaraton (au fost 22.5 km la final) și mă declar fericit că am dus la bun sfărșit ceea ce am început pe 25 iunie, la ora 8:30. Aventura la Făgăraș a început, totuși, vineri la ora 17:45, când trenul a plecat din București pe o căldură greu de descris. Nu vă recomand, din păcate, mersul cu trenul în România, atunci când temperaturile exterioare depășesc 30°C. Am rezistat totuși, am ajuns chiar la timp la destinație și mi-am ridicat kitul de participare înainte să merg la cazare (Pensiunea Diana, din zona centrală a orașului a fost curată, având și aer condiționat funcțional).
După o noapte de odihnă, cu echipamentul pregătit și numărul de concurs la vedere, am plecat în cursă. 6 km au fost ușori, am traversat un Olt ce avea culoarea unei cefele cu lapte (lucru ce mi-a adus aminte de fratele lui, Mureșul, în verile petrecute la Alba Iulia și împrejurimi), apoi am luat la pas lunca sa, prin zone neinundate de apele învolburate. Prima parte grea, din punctul meu vedere, a fost după km 6, atunci când din lunca Oltului am urcat pe ceea ce un geograf numește terasă.
Versantul extrem de abrupt a fost greu, iar căldura deja începea să își facă simțită prezența. Atunci a fost momentul în care eu am renunțat la orice idee de a mai fi competitiv și am ales să mă bucur de peisaj, într-o alergare ușoară combinată cu mers rapid. Au urmat multe momente în care privirea mi se pierdea către munții Făgăraș și către valea Oltului, iar ușor ușor m-am apropiat de finish. 3 ore si 36 de minute a durat ”plimbarea” mea din timpul cursei, dar am trecut linia de finish cu zâmbetul pe buze, pregătit pentru etapa a doua a experinței Alergăraș.
Din alergător am devenit turist, călător și fotograf. Am luat la pas orașul, străzile cu case vechi fiind sursa mea de inspirație. Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi: maghiară, peceneagă sau română.
Construcția Cetății Făgărașului a început în 1310, de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Împreună cu Amlașul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Cetatea Făgărașului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărășeni și voievozi.
În timp orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, a fost scaun superior de judecată. În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății.
Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.
Timpul s-a scurs repede, iar după o bine meritată cafea servită la 5th Avenue Bistro Făgăraș am plecat spre gară, urmând o călătorie mult mai relaxantă spre București. Aventura Alergăraș în Făgăraș a durat mai puțin de 20 de ore, timp în care am alergat, vizitat, mâncat și odihnit. Apoi ți-am scris un text despre cum să faci ceea ce te face fericit, înt-un final de iunie, în mijlocul României.