Cu toți cred că am avut cel puțin un plan pentru anul 2020 ce s-a anulat din cauza pandemiei în care încă suntem. Unul dintre planurile bine puse la punct la final de 2019 era ca într-un final de săptămână a lunii martie să fugim în Banatul Montan, exclusiv cu trenul, iar punctul culminant să fie plimbarea cu trenul pe cea mai veche cale ferată montană din România, de la Oravița la Anina și retur.
Aceasta este supranumită și Semmeringul Bănățean, fiind asemănătoare din multe puncte de vedere cu celebra cale ferată Semmering (situată pe teritoriul Austriei).
Inaugurată pe 15 decembrie 1863, acest obiectiv turistic face deliciul publicului, oferind priveliști asupra Munților Semenic, în cei 33 km pe care îi are de străbătut trenul. De asemenea, pe traseu se întâlnesc nu mai puțin de 9 viaducte, unul mai spectaculos decât altul, dar și 14 tuneluri, cel mai lung având 2.1 km.
Datele importante despre aceasta cale ferată s-au terminat, acum e timpul să o și descoperim. Daca anul 2020 a fost sub semnul întrebării, finalul de vară a lui 2021 ne-a oferit mult așteptata întâlnire.
Și pentru ea am parcurs un drum pitoresc de la Tr. Severin la Oravița, iar la întoarcere am optat pentru o plimbare pe malul Dunării, de la Moldova Veche, înapoi la Tr. Severin.
Oravița este o localitate simplă, toate clădirile așteaptând parcă să își poată spune povestea. Am ajuns mai devreme decât ora la care pleca trenul, așa că am luat la pas câteva străduțe din zona centrală.
Prețul unui bilet dus-întors este de 28 de lei, iar la ora 11:15, cele patru vagoane ale trenului se puseseră în mișcare, spre bucuria tuturor celor care aleseseră să ia parte la plimbarea prin inima Banatului Montan. Interiorul acestora este din lemn, având o sobă în fiecare dintre ele, pentru sezonul rece.
Se poate observa ușor trecerea anilor, dar acest aspect îl face tot mai valoros cu fiecare zi ce trece. Călătoria dureaza 2 h și nu există semnal la telefon decât la capetele drumului.
Se urcă destul de constant de la Oravița la Anina, iar peisajul este greu de descris în cuvinte, drept pentru care lăsăm fotografiile să vorbească.
Sunt numeroase zone unde trenul trece pe lângă pereții de stâncă, iar apropierea toamnei a dat o notă aparte excursiei.
Cu 15 minute înainte de Anina se poate prinde semnal, iar recomandarea este, în caz ca vă este foame, să comandați pizza la telefon (0255230000-The Gallery). Timpul este relativ scurt între ora de sosire și cea de plecare (13:15 vs 14:40), dar suficient pentru plimbarea de la gară la pizzerie și înapoi.
Gara din Anina este deosebită și s-a încadrat ideal în peisajul zilei. Aceasta este declarată monument istoric.
Dacă la dus am stat în compartiment, pe drumul de întoarcere am privit totul pe ușa din spate a ultimului vagon pentru a putea surprinde atât linia, cât mai ales peisajele oferite de această zonă din Banatul Montan.
Timpul a trecut, am avut timp să rememorăm întreaga zi și să ne pregătim de schimbarea peisajului. Traseul de întoarcere către Tr. Severin a fost, așa cum menționat mai sus, pe malul Dunării. Ziua era pe final, iar doi călători pașionați atât de mersul la pas (vezi aici poveștile de pe Via Transilvanica), cât și de rute pitorești cu trenul se declară mulțumiți.
Până la următoarea idee de petrecerere a timpului liber, recomandăm plimbarea cu trenul de la Oravița la Anina!