” Via Transilvanica este despre ceea ce purtăm în suflet, despre locuri, oameni și istorie, este felul în care ne-am propus să facem cunoscute frumusețea și pitorescul țării, încurajând cât mai multe persoane sa le recunoască la pas. ” Sunt rânduri scrise de echipa VT și primite în momentul în care am comandat câteva suveniruri pentru excursia ce urmează a fi descrisă.
Seria episoadelor din categoria Via Transilvanica de pe acest blog continuă, dar de această dată cele cinci ture din Mehedinți fiind înlocuite de ruta Bucovina. Urmează să vă duc de la Putna la Sucevița, apoi vom continua traseul până departe, în județul Bistrița-Năsăud, la Lunca Ilvei, într-o călătorie de mult așteptată. N-am fost singur, dar despre asta povestim într-o pauză viitoare, probabil într-o poiană din Obcinele Bucovinei.
Concediul de odihnă trebuie să fie acea perioadă din an în care te rupi puțin de la tot ce înseamnă agitație; cel puțin eu așa îl percep. Doar că în luna iulie a lui 2021 am plecat într-un altfel de concediu, fiind turist pe Via Transilvanica. Un mod nou de petrecere a timpului liber, în natură, mergând la pas pe un traseu pitoresc din Bucovina.
Bucovina am spus, da. Acel tărâm drag mie, încă de acum mai bine de 25 ani, acel loc unde am cunoscut oameni care astăzi îmi sunt cei mai buni prieteni, acel loc unde am învățat ce înseamnă plimbarea prin pădure, mirosul specific de conifere după o ploaie zdravănă și am gustat de nenumărate ori din bucuriile numite afine, frăguțe ori zmeură.
La Putna am ajuns destul de ușor din București, zburând la Suceava, iar a doua zi, dis de dimineață călătorind cu trenul. Astfel am avut o zi întreagă în față, numai bună pentru a face cunoștință cu ceea ce înseamnă o primă etapă a potecii Via Transilvanica, dar și pentru a ne face o părere despre ce avea să ne aștepte.
Cu rucsacul în spate, după o întrevedere scurtă cu una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Bucovina, am început călătoria de la prima bornă a acestui traseu (SV 001). Carnetul drumețului și-a primit mândru prima lui ștampilă, nebănuind totuși povestea ce avea să fie scrisă pe traseu.
Tehnic vorbind, prima zi nu a fost grea. Prima parte s-a desfășurat pe valea Putnișoarei, o apă destul de prezentă, ce a dat viață unor peisaje în care nici măcar o adiere de vând nu mișca pădurea. Întâlnirea cu cei de la Cronicari Digitali a fost neașteptată și plăcută, urându-ne reciproc ” Cale Bună! “. Drumul forestier înaintează prin pădurea predominant de conifere, până ajunge la un podeț și un loc de odihnă. De aici se intră pe o potecă marcată la fel de bine, într-o urcare puțin abruptă în prima ei parte.
Jumatea traseului de la Putna la Sucevița ne-a găsit la o intersecție de trasee turistice, pe o cumpănă de ape, la umbra pădurii, înconjurați doar de cântece de păsări și un susur de apă, de această dată intrând pe valea Berchezei. Poteca a devenit un drum forestier proaspăt amenajat și, cred eu, pregătit de o eventuală asfaltare (lucru deloc îmbucurător totuși).
Pauza de masă din prima zi a venit firesc, la începutul acestui drum forestier, știind că de acolo mai aveam doar de coborât până la Mânăstirea Sucevița. Căldura și oboseala acumulată în special de pe drumul București-Suceava-Putna și-au spus cuvântul pe ultimii 3 km ai zilei, după o vizită în tihnă la mânăstire. Cazarea din Sucevița este lângă borna SV020, la pensiunea Karisma Kriss, iar masa se poate servi la Hanul Mărioarei. Totodată, carnetul drumețului și-a primit a doua lui ștampilă, datată și semnată. Numai un călător ce a parcurs niște etape pe traseul Via Transilvanica știe ce sentimente te încearcă la finalul unei ture, atunci când primești ștampila ce dovedește că ai reușit.
Tot aici am făcut cunoștință cu Sanda și Radu, doi tineri din Focșani, pregătiți pentru aceeași rută ca și noi. Ne mai întâlnim cu ei și în alte episoade, dar până atunci meritam odihnă și rememorarea întregii zile. Per total, traseul este ușor și plăcut, fără zone dificile, numai bun pentru intrarea în atmosfera Via Transilvanica din Bucovina.
Cale Bună, călătorilor!
Continuarea cu: episodul 2
Traseul în format GPX:
O bucățică de concediu ce te va face mai bogat.
De-abia aștept continuarea.
Cu o singură completare, dacă îmi dai voie. Nu cred că episoadele care vor veni le vor înlocui pe cele din Mehedinți. Cred că mai degrabă le vor continua. Și vor aștepta și restul traseului.